SINDROMUL "FOSTA"

Schimband putin nota blogului de la trist deprimant la incercarea de a face ceva amuzant, in postarea asta voi fi foarte optimista si ironica, pot spune chiar rea. So, "luati-va un scaun si pregatiti-va de trucuri!", asa cum zicea un prieten. De fiecare data cand dai peste cineva interesant, el are un secret infoirator. Un secret atat de enervant dar foarte bine ascuns. Iar cand il afli ( pentru ca il vei afla odata si odata) nimic nu va fi la fel. Unii barbati sufera de o boala destul de grea, ce se manifesta asa: tensiune arteriala mare, fluturi in burtica, dureri de cap, probleme psihice, nervozitate, sau din contra bucurie, mandrie fara limite, posibilitatea de a se afisa ca find masculul feroce. Boala asta este defapt un sindrom. Sindromul 'FOSTA'. Cine il suna cand ti-e lumea mai draga? FOSTA! Cu cine se vede el pe ascuns? Cu..? FOSTA! La cine se gandeste in timp ce e cu tine? La..? FOSTA! Pe cine minte el ca se simte rau? Pe..? TINE! Pentru a se vedea cu cine? Cu..? Hai sa va aud! In cor, fetele! Cu...FOSTA! Exista patru tipuri de foste. Anume..
1. FOSTA COOL
E fosta cu care a ramas el prieten, nu vor mai fi impreuna, dar vorbesc, se sfatuiesc, glumesc, dar nimic mai mult. Fosta vrea sa ii cunoasca iubita actuala, sa se imprieteneasca cu ea pentru ca actuala sa nu aibe probleme de gelozie.
2. FOSTA ISTERICA
E fosta care il suna disperata, plange la telefon ca il vrea inapoi, ii lasa mii de mesaje pe mess, pune statusuri gen 'TE IUBESC, URSULET, CHIAR DACA TU NU MA MAI IUBESTI', il asteapta in fata scarii ca sa inceapa iar sa planga si sa se milogeasca, vine cu japca peste el in casa, ii cauta prin pc poze cu alte fete, face crize si plange, ii sterge numerele de telefon ale altor fete, nu il lasa in pace sub nici o forma.
3. FOSTA INDOIELNICA
E fosta cu care se vede mai mereu, au ramas in legatura, au glume conjugale destul de dese, se tatoneaza si flirteaza in permanenta, eventual se iau de mana, se mai saruta, dar doar asa..de chestie, ca doar nu mai sunt impreuna. E fosta care ii trimite poze cu ea aproape dezbracata pentru a intreba 'Imi sta bine sutienul?'. E fosta care il incita si il inebuneste si il sufoca trimitand poze si chestii sexi.

4. FOSTA DORITA
E fosta la care se gandeste non-stop. E fosta pe care o iubeste, dar nu mai sunt impreuna. E o fosta care joaca dur si care il incita si il abandoneaza, il ignora, nu il cauta. El e disperat dupa ea, probabil plange noptile dupa ea. El sufera in timp ce pe ea o doare-n cur. E fosta cea mai periculoasa pentru ca pana la urma dragoste cu sila nu merge si n-ai cum sa-l faci sa te placa sau sa te iubeasca pentru ca o vede pe ea ca o exemplu de perfectiune si pe tine te compara mereu cu ea. Si oricat de mult ai incerca tu sa il convingi ca esti ok, el nu te vede pe tine ci o cauta pe ea in tine.


Si da, intradevar e frustrant ca tu sa incerci sa faci totul bine si el sa nu o vada decat pe ea si sa o caute pe ea in pielea ta. Si cum, in mod natural exista diferente majore, tu nu vei fi niciodata ca ea. Sau ea nu va fi niciodata ca tine.

Nu mai pot. Punct.

THIS IS NOT A TEST!

De multe ori in viata trebuie sa trecem de verificari, chestionare, intrebari si TESTE. Unele ne sunt facute de oameni care pentru asta sunt facuti. De exemplu cand mergem la un interviu ni se pun multe intrebari. Cei mai bun dintre noi ajung la 'testare', adica probezi ceea ce urmezi sa faci pe bune ca sa vezi daca te descurci si cat de greu e. Alte teste sunt facute de diferiti oameni din vietile noastre fara ca noi sa ne dam seama. De exemplu, te poti trezi ca un prieten te-a testat 2 saptamani si ti-a dar sperante in legatura cu niste aspecte ale vietii tale, si acum dupa ce totul e ok, el spune 'A fost doar un test'. Deci pana la urma, daca totul a fost bine, ce urmeaza sa se intample? NIMIC! Sti de ce? Pentru ca in timpul 'testarii' nu s-au comunicat eventuale probleme sau abateri. Problema e ca nu ti s-a spus ca ceea ce faci nu e corespunzator cu baremul si ai fost lasat sa bantui pe campii. Totul a decurs bine, chiar foarte bine. Dar asta doar din punctul tau de vedere. De ce doar din punctul tau de vedere? Pentru ca nu ai fost indrumat in nici o alta directie. SI PENTRU CA NICI NU AI STIUT CA ESTI TESTAT. Dupa ce te arati asa cum esti, fara sa joci teatru ti se reproseaza ca ai multe defecte. Daca jucai teatru, puteai sa arati orice fata vrei fara ca celalalt sa aibe habar despre cum esti tu in mod normal si totul era super, pentru ca nu aveai defecte. Eu am preferat sa fiu eu. Cu defecte, cu probleme, cu gandirea mea. Am preferat sa nu joc nici un rol si nici sa par ceea ce nu sunt, sau sa nu par ceea ce sunt. Am preferat sa fiu sincera si sa fiu eu. Cu bune cu rele. Vedeti voi, uneori e bine sa fi mincinos si sa te ascunzi. Uneori e bine sa fi un nenorocit care joaca teatru, pentru ca ai sanse mari sa treci de test. Eu sunt in stare sa fac multe sacrificii daca mi se da ocazia si daca mi se dovedeste ca scopul merita. Sunt un om care negociaza si care incearca sa rezolve problemele. Dar daca nu mi se da o sansa si mi se taie elanul fara un motiv real (pentru ca problemele nu au fost discutate si nici nu s-a ivit sansa unei ameliorari, schimbari) sufar pentru ca cineva nu a avut incredere in mine. Nu e vorba de increderea suprema, ci de dramul de incredere conform caruia fiecare om are dreptul la o sansa. Pai..sansa mea nu prea mai e..din varii motive...pentru ca nu mi s-a dat dreptul la opinie...nu am cum sa fac recurs pentru ca judecatorul a decis..asa ca nu pot decat sa zic ..'AM PICAT TESTUL. AM FOST RESPINSA'.

Ce ar trebui sa fac acum?

Vreau sa mentionez faptul ca nu sunt un om perfect. Am calitati si defecte, nu sunt un sfant fara greseala. Am gresit in fata multora. Pentru unele mi-am cerut scuze, dar pentru altele nu. Acum sunt obligata sa recunosc ceva ce nu am facut pentru a putea continua. Nu pot recunoaste ceva inexistent doar pentru ca asa se doreste din partea unei anumite persoane. Nu pot sa spun ca am gresit-o grav cand eu nu am facut nimic. Nu pot spune ca am calcat stramb cand nu am pasit deloc. Nu am cum sa fiu de acord cu o acuzatie stramba doar pentru a ramane prietena cu cineva. Nu am cum. Imi pare rau.
Voi ce credeti ca ar trebui sa fac in situatia asta?

Initial nu am vrut sa fac aceasta postare. Apoi m-am gandit mai bine si am hotarat ca e necesar. So, here goes. Stii ca se intampla uneori ca viata sa fie prea cruda cu tine sa iti dea lovituri nemeritate. Atunci cand esti la pamant si simti ca nu mai ai putere sa continui, descoperi un om deosebit. Te increzi in el, simti ca el poate sa te ajute sa treci peste probleme, ii esti recunoscator pentru fiecare vorba, pentru fiecare gest. E o descoperire deosebita, incepi sa te bucuri si sa speri ca el te va ajuta sa treci peste toate greutatile. Dar lucrurile nu stau chiar asa. Ii spui ca ai probleme serioase, se afla langa tine cand afli ca problemele sunt din ce in ce mai grave. Te ia in brate si iti spune ca totul va fi bine. Reusesti sa visezi ca totul va fi bine. A doua zi dispare. Fara nici o urma. Se evapora de parca niciodata nu a fost acolo. Pur si simplu dispare. Fara nici o explicatie, fara nici o lamurire, lasand in urma o singura intrebare 'De ce?', sau clasicul "What the fuck?'. Si asta te darama. Sa vezi ca pur si simplu te-a abandonat, a fugit de tine, s-a ascuns, nu mai raspunde la telefon, nu mai ai cum sa dai de el. Atunci incepi sa iti pui alte intrebari de genul 'Ce am facut?', 'De ce mi se intampla asta?', 'Ce e de facut?'. Nici un raspuns nu iti trece prin minte asa ca trebuie sa infrunti situatia. Dar oricat de mult ai vrea sa treci peste, sa iti spui ca asa sunt toti, ca era previzibil sa se intample asta, ca nu trebuia sa te implici, ajungi la aceeasi concluzie: 'O mare dezamagire'. Si de acum de fiecare data cand cineva te va intreba care e cea mai mare dezamagire a ta vei spune 'Mihai, un prieten care m-a abandonat in fata greutatilor si care a fugit.' Imi pare rau ca lucrurile au evoluat asa, dar nu ma asteptam si la el. Adica ma asteptam la oricine altcineva, dar nu la el. A jucat un rol grozav, un actor desavarsit. Ai reusit sa imi frangi inima.
Daca vei citi si tu postarea asta, vreau sa iti dedic cateva versuri dintr-o piesa...

But you put on quite a show, really had me going
But now it's time to go, curtain?s finally closing
That was quite a show, very entertaining
But it?s over now
(But it?s over now)
Go on and take a bow

Pachete mecanice albe

Picioarele te duc acolo unde ochii refuza sa vada si mintea refuza sa rationalizeze. Picioarele te duc acolo unde ti-e frica sa mergi din cauza sentimentelor. Picioarele te duc acolo de unde mintea nu indrazneste sa plece, iar sufletul este captiv. De multe ori picioarele te duc acolo unde iti e frica sa te duci tocmai pentru a nu te pierde. Zilele astea am fost pe acolo unde nu credeam k nu voi mai ajunge. Si totul era atat de 'la fel'. Atat de la fel ziua cat si noaptea. Un cartier normal, unde se desfasurasera nu cu mult timp in urma povesti anormale. Nu stiam unde trebuie sa ajung, am mers dupa instinct, dupa 'pareri', dupa 'impresii' precum si puncte de reper luminate de zi. Am ajuns si dupa tot drumul meu nu am vazut nimic. Nu era nimeni acolo. Am ajuns, dar am ajuns degeaba. Poate ca e mai bine ca nu era nimeni, pentru ca daca era cineva imi puneam problema 'ce fac acum?', lucru care e de evitat in situatii delicate. Mai bine ca nu am vazut nimic din ce cautam, nici macar acea farama mecanica, martora a caderii mele. Acea inglobare de suruburi si metale ce avea scopul de a ajunge acolo unde doar cu sufletul ajungi de multe ori, la locul nostru. Am plecat repede de teama ca planurile mele sa nu se risipeasca deranjate de o pata alba care isi face loc pe retina. Dar desi plecasem de teama, totusi teama ma facea sa privesc sutele de pachete mecanice ce valsau pe bulevard. Ajunsa la metrou, am coborat simtindu-ma pe de-o parte linistita pe de alta parte sfasiata. De ce?

Cum ar fi daca?

Cum ar fi sa ai organul altcuiva in locul unui organ de-al tau? Cum ar fi sa ai inauntru parti diferite de la oameni diferiti. Sa ramai gol de tine pe dinauntru si sa incepi sa inglobezi alte persoane? Nu stiu, dar voi afla in curand.