Va multumesc

Pe lumea asta exista doua tipuri de actori: cei care merita tot respectul si jigodiile. Cei care merita tot respectul sunt niste oameni extraordinari, educati care daca pot, iti dau si camasa de pe ei, numai sa te stie multumit. Acesti oameni nu au pretentii, sunt seriosi, nu se lauda (desi au tot dreptul sa fac acest lucru), nu vor sa profite de pe urma ta. Acesti oameni merita tot ce e mai bun pe lumea asta pentru ca nu au uitat de unde au plecat. Pe de alta parte,reversul medaliei o reprezinta actorii infumurati, care cer mai mult decat fac, desprinsi de realitate. Actorii care au mereu ceva de comentat, sunt de neimpacat, sunt extrem de pretentiosi si de obraznici. Consider ca daca esti student si intentionezi sa intri in industria entertainment-ulului ar fi bine sa fi profesionist si cu fapta nu numai cu vorba.

In seara asta am avut de filmat un spot publicitar in care mi-am rugat niste fosti colegi sa joace. Sunt niste actori destul de cunoscuti, unul dintre ei fiind chiar o persoana publica. Niciodata de atatia ani de cat colaboram nu mi-au cerut un pahar de apa, sau nu mi-au spus ca vor bani. De asta, de fiecare data cand am avut o filmare am facut tot posibilul sa se simta bine si sa nu le lipseasca nimic. De la catering pana la tigari, de la haine in plus pana la confort. Oamenii acestia merita tot respectul meu pentru ca sunt profesionisti. Niciodata nu i-am auzit plangandu-se de ceva, facand crize pe platou barfind sau dandu-se in spectacol. Vin in fata mea ca ceea ce sunt: niste oameni normali, respectuosi, bine crescuti si deschisi la minte, niste oameni deosebiti, gata sa se dedice trup si suflet unui proiect artistic. Nu conteaza ca ei joaca in piese de teatru, in filme si au programul plin: daca te pot ajuta cu ceva, poti conta pe ei. Nu tin cont de titlul de ''actor'', daca atunci cand ai nevoie de un asistent de lumina tin de un cablu pentru a iesi bine scena. Nu conteaza ca ei sunt platiti cu sute de euro pentru proiecte, daca ai nevoie de ei, sunt acolo pentru a te ajuta. Ei sunt oamenii viitorului.

Voua va multumesc pentru tot ajutorul dat acesti ani, pentru rabdarea si intelepciunea pe care le posedati, pentru profesionalismul cu care va duceti la capat un proiect si pentru faptul ca sunteti oameni atunci cand in jur sunt doar fiare.

Va multumesc!

Ce ne facem cu actorii astia?

Mi-a venit mie ideea de a regiza o piesa de teatru neconventional pentru a fi pusa in scena in cluburi si pub-uri.. Mi-e dor de public. Atfel ca am gasit piesa, am organizat un casting, am vazut zeci de cv-uri. Intr-un final am ales cativa actori pentru a purta discutii. M-am intalnit cu ei, le-am spus doleantele mele, regulile mele de lucru, totul parea a fi ok. Le-am prezentat piesa de teatru si le-am spus ca ajunge undeva la 35 - 40 de minute. Foarte nemultumiti de acest lucru au inceput sa gaseasca diferite defecte piesei. In unanimitate au concis ca textul nu are carne (culmea....cu 10 minute inainte de a le spune ca piesa se intinde pe 35 -40 de minute imi spusesera ca textul pare foarte inchegat, ca relatiile dintre personaje sunt bine scoase in evidenta). Astfel, una dintre actrite m-a anuntat ca rolul ei nu e foarte important si nu o sa vina la repetitii, ca n-am decat sa gasesc pe altcineva. Alta actrita a inceput sa se scuze spunand ca are alte proiecte care asteapta sa inceapa. Atunci de ce ai mai venit la casting??? Ca sa pierzi timpul? Unul dintre actori a inceput sa spuna ca textul nu-l avantajeaza, ca e prea simplu, ca el vrea Cehov, ca vrea lucruri puternice...frate, piesa urma sa se joace intr-un bar.... Cum vii tu cu Cehov in fata unor oameni care au venit in bar ca sa se amuze si relaxeze? Cehov merge pentru spectacolele de teatru conventional, jucate pe o adevarata scena de teatru, nu intr-o inghesuiala din club. Alte inconveniente: costumele! Ei nu joaca fara costume ! Costumele trebuie sa fie NEAPARAT de altundeva, nu de acasa....adica nu improvizate..ci originale...Bai nenicule, da de ce? Le propusesem sa luam de la facultate, dar nu au fost de acord...alte probleme! Muzica, lumina, scenografia! Toate se rezolva! Daca m-am inhamat la asta inseamna ca stiu eu ceva!

Sunt foarte dezamagita de aceste prime castinguri pentru ca toata lumea vrea sa castige fara munca, cu totii se cred mari actori in viata, nimeni nu e dispus sa experimenteze, sa se joace, cu totii vor piese complicate, serioase, piese de teatru conventional. De unde vine oare atitudinea asta pro-conventional? Din facultati! Pentru ca li se baga in cap tot felul de chestii, ca teatrul neconventional e sora urata si rea a teatrului conventional. Bai baieti, fiti seriosi!

Sunt foarte dezamagita de tinerii actori care nu au curiozitatea experimentelor, cauta nod in papura in orice mod posibil, sunt incapatanati si ingraditi creativ! In primul rand teatrul trebuie sa fie talent, creatie, pasiune si efort! Daca n-ai talent, dar le ai pe restul poti ajunge sus. Dar daca stai sa te uiti la fiecare neajuns si sa judeci fara sa cunosti nu vei ajunge nicaieri.

Cum pot niste actori sa judece o piesa de teatru fara sa afle viziunea regizorului care poate ridica enorm o piesa? De ce se opresc actorii doar la text? Care, de multe ori, fiind doar scris nu poate transmite atat de mult ca atunci cand e interpretat. Cum pot niste tineri viitori actori sa fie atat de limitati si de infricosati de experimentul teatral si de ce inseamna neobisnuit? Nu mai exista actori care vor sa experimenteze? Sau cu totii se considera atat de buni si de valorosi incat viseaza sa joace pe Broadway? Talentul actoricesc incepe de jos si se dobandeste treptat. Ca sa ajungi sus trebuie sa treci prin multe incercari, sa experimentezi si sa vezi ce ti se potriveste, sa te joci cu texte. Trebuie sa te joci cu adaptari si viziuni regizorale diferite pentru a descoperi valoarea omului din fata ta, nu sa judeci spunand 'Textul e nu stiu cum...eu vreau sa joc Cehov." Prietene, inainte incearca sa joci ceva mai simplu si sa-ti iasa, dupaia incearca sa joci ceva mai serios!

Unul dintre actori imi povestea ca joaca intr-o piesa pusa in scena de un anume teatru, singura problema e ca nu-i place ce joaca. Dar el joaca pentru ca primeste bani (extraordinar de putini) pe fiecare reprezentatie. In plus, dupa spusele sale, regizorul si-a batut joc de piesa, fortand nota si exagerand, distorsionand-o, fiind vorba de o piesa celebra a renumitului Shakespeare.

Intrebare: Daca se primesc asa putini bani pe un rol de cateva replici intr-o piesa groaznica de ce nu pleaca si de ce nu se dedica unei piese noi, un experiment care are toate sansele sa iasa bine? Retineti! El inca nu stie viziunea regizorului, nu stie nimic despre personajul sau, nu stie scenografie, decor, nu ABSOLUT NIMIC despre punerea in scena, doar textul piesei scris pe hartie. Conteaza foarte mult daca regizorul isi face treaba si daca are idei bune! Dar cum actorul nu are timp de lamuriri decide sa nu participe. De ce?

Raspuns: Pentru ca prefera sa castige cateva milioane lunar (sub 5 milioane) in echipa unuia 'profesionist' (avand un rol de cateva minute si participand destul de rar la repetitii) decat sa isi incerce norocul cu un proiect nou care are toate sansele sa aibe succes si in care ar avea rol principal, numai ca ar fi obligat sa participe la multe repetitii. Atat timp cat exista devotament, pasiune si munca proiectul poate iesi grozav.

Daca stati cu "gegetu-n gura" fara sa faceti nimic si asteptati sa cada bani din copac, sa jucati in costume extraordinare, in sali mega pline cu un mega public aveti de asteptat, dragii mei!

Mult si bine!