joi, 22 aprilie 2010

Pentru tine

INAINTE DE A CITI,DESCHIDE LINKUL SI LASA MELODIA SA CURGA IN TIMP CE TU ITI PLIMBI OCHII PE TEXT...
http://www.youtube.com/watch?v=3SmSmCKdSPA

Noapte. Gara de nord. Statia pustie se departeaza cu repeziciune de ochii mei. Nimeni in gara..decat el. Care imi spunea la revedere. Urasc sa mi se spuna la revedere. Urasc momentele in care ne despartim. Am impresia ca nu ne vom mai vedea decat peste foarte mult timp. De parca ceva ar urma sa se intample si sa ne curme visele. Urasc diminetile. Le detest. Urasc sa aud ceasul care imi spune fara mila 'Cand apari seniorita, in parc pe-nserat...curg in jur petale albe de crin...'. Stiu ca el va pleca de langa mine. Sau ca eu voi pleca de langa el. Deprimarea mea poate parea infantila, dar e mai sincera si mai pura decat un strop de lacrima.
Gara de Nord poate pare cel mai periculos loc din Bucuresti. Cu oameni cu priviri curioase ce te dezbraca scrutandu-te cu ochii lor parsivi. Femei delasatoare si murdare ce se plimba prin gara incercand sa agate trecatori si sa ii imbie cu indoielnica lor feminitate pangarita de nepasare. Nimic nu e pentru totdeauna in gara. Oameni vin si oameni pleaca. Dar el e acolo. De fiecare data cand vad trenul care trage lenes in gara, ii simt prezenta acolo. Stiu ca inima lui se apropie de a mea. Atunci il simt langa mine ca si in clipele in care ne mai despart doua tricouri iar imbratisarea din mijlocul peronului stanjeneste buna circulatie. Dorul devine cea mai mare pedeapsa pe care un om poate sa o indure. Cand vezi trenul acela mergand lejer pe langa peronul plin de oameni, te simti capabil de lucruri inimaginabile, doar pentru ca locomotiva sa mareasca pasul desfasurarii sale. Cand trenul opreste, de fiecare data apare un moment de cateva fractiuni de secunde cand peronul ingheata si nimeni nu coboara din tren. E ca o poza uriasa pe care o traiesti. Cand primii oameni coboara din tren, esti aproape lipit cu obrazul de locomotiva pentru a vedea de-a lungul trenului oamenii ce parcurg scarile din dreptul usilor vagoanelor. Cand il vezi pe el..ti se taie rasuflarea...aproape ca fugi pe langa oamenii din gara, nu-ti mai pasa de ce se intampla in jurul tau. Ca un copil care fuge in bratele protectorului. Iti rezemi obrazul de obrazul sau, si bratele tale cad intr-o imbratisare brutala si stransa. Nu vrei sa-i mai dai drumul vreodata.
De fiecare data, dupa momentul imbratisarii apare momentul privirii in ochi. Stii ce vad eu de fiecare data in ochii tai? Vad cerul in imensitatea lui, universul in pupilele tale. Vad nelinistita mare in toata splendoarea sa. Vad culoarea ghetarilor din Antarctica si profunzimea oceanelor. Stii ce simt in bratele tale? Simt ca nimeni niciodata nu imi poate face rau. Simt cum inima mea se lipeste jucaus de inima ta si impreuna formam o inima intreaga.
Stii ce simt cand ma iei de mana? Ma simt a ta. Simti cum te strang incet atunci cand imi e frica? Te strang de mana pentru a ma asigura de faptul ca tu esti acolo cu mine...
Si totusi, au trecut doar 7 luni...

Bucuriile mele sunt si ale tale iar nefericirile mele nu mai exista. Cel putin, nu asa cum existau inainte sa te cunosc. Singura mea nefericire si mahnire e faptul ca dimineata pleci. Nu sunt nefericita pentru ca pleci la serviciu. Sunt nefericita pentru ca nu esti in bratele mele in fiecare noapte...

Te iubesc si la multi ani!
Asta e mesajul pe care vreau sa il citesti acum, cand in sfarsit ai ajuns acasa dupa o calatorie obositoare cu trenul...

luni, 19 aprilie 2010

Pe lungul drum al dezamagirii

Stii..uneori sunt niste zile in care simti ca nimic nu merge bine. Zile obositoare in care nu faci nimic si totusi, te simti de parca ai fi facut totul. De zilele astea imi e cel mai groaza. Pentru ca atunci incepi sa cantaresti si sa socotesti totul in viata ta. De la prietenii pe care nu-i mai ai si la visele spulberate si prea departe ca sa fie aici, pana la micile bucurii de zi cu zi. Uneori te uiti cu melancolie in spate gandindu-te la zilele bune.
Intr-o dimineata te trezesti si realizezi ca prietenii buni nu mai exista. Dupa un lung sir de reprezentatii teatrale, au decis sa isi scoata masca de scena si sa se prezinte asa cum sunt ei. Adevarata lor fata nu era nicicand asteptata. Ceea ce tu credeai ca sunt intelegere si bunacredinta nu erau decat alte fete pentru perversiune si interes. Dar oare ce poti oferi atunci cand realizezi ca, defapt, nu ai cui oferi? Nu mai oferi nimic si te inchizi in tine calculand si asteptand urmatoarea miscare dinspre prietenia pereclitata. Si totusi, nici o miscare pe frontul de vest. Ce faci cand vezi ca cea mai proasta investitie e investitia in oameni?
O dezamagire sumbra si neasteptata te cuprinde si pentru a te ridica de la pamant iti spui 'Stai linistit, toti sunt la fel..'...culmea e ca ai dreptate. Si tu stii asta.

luni, 12 aprilie 2010

Ce nu-mi place/ ce imi place

M-am gandit sa scriu o postare despre lucrurile pe care le detest si cele pe care le ador.

Urasc:
* zilele in care nimic nu se intampla
* oamenii in care nu poti avea incredere
* machiajul strident
* cartile bune care au un sfarsit prost
* sa ma trezesc dimineata
* sa spun lucruri doar pentru a fi spuse
* morcovii
* oamenii care nu stau cu cineva decat pentru interes
* zilele friguroase in care imi ingheata mainile
* regulile, normele, normalul, listele de dispozitii
* sa intarzii
* sarlotele
* manelele
* kitch-ul
* vizitele oficiale si obligatorii la rude
* oamenii falsi
* 'smecherii'
* oamenii care au pe profilul personal 10 poze dintre care 8 sunt in aceeasi pozitie si din acelasi unghi
* discutiile fara rost despre trecut
* sa am un partener de discutie inferior
* sa urc scarile
* sa ma cert


Ador:
* sa ma plimb singura prin oras
* ciocolata
* sa citesc cat pot de mult
* sa analizez oamenii si apoi sa realizez ca i-am 'citit' corect
* sa dansez
* fotbalul si tot ce tine de el
* sa pictez
* sa ma joc impreuna cu micuta mea catelusa
* ii ador pe Minnie si Mickey Mouse
* oamenii cu bun simt
* oamenii care zambesc tot timpul
* copii veseli
* desenele animate, in special Family Guy, American Dad, The Simpsons, South Park
* filmele chinezesti
* culorile vii si stilurile vestimentare putin mai excentrice
* mirosul unui parfum care imi aminteste de o anumita perioada
* zilele acelea care seamana perfect cu unele zile din trecut
* plimbarile seara tarziu

vineri, 2 aprilie 2010

Dor...

Dor de tine. Dor de noi. Dor de ochii tai. Dor de zambetul tau si de cum imi spui 'Hai, ma pisule...'. Dor de strambaturile tale si de gesturile tale. Dor de curajul tau de a juca table cu mine. Dor de felul in care glumim. Dor de felul in care fumezi. Dor de felul in care ma tii de mana. Dor de felul in care ma saruti. Dor de felul in care facem cumparaturi. Dor de felul in care ne certam. Dor de felul in care ne impacam. Dor de mesajele tale in care imi spui ca ma iubesti. Dor de privirea aceea pe care o ai special pentru mine. Dor de felul in care glumesti cu mine. Dor de imbratisarea ta. Dor de felul in care ne completam propozitiile.
Dor zilele in care nu te vad. Dor cuvintele nespuse la timp. Ma dor cuvintele dure pe care le spun din rautate. Dor momentele de tristete. Dor visele fara tine. Dor noptile fara tine.
Doare dorul asta de tine, Dan....