Sunt foarte dezamagita de aceste prime castinguri pentru ca toata lumea vrea sa castige fara munca, cu totii se cred mari actori in viata, nimeni nu e dispus sa experimenteze, sa se joace, cu totii vor piese complicate, serioase, piese de teatru conventional. De unde vine oare atitudinea asta pro-conventional? Din facultati! Pentru ca li se baga in cap tot felul de chestii, ca teatrul neconventional e sora urata si rea a teatrului conventional. Bai baieti, fiti seriosi!
Sunt foarte dezamagita de tinerii actori care nu au curiozitatea experimentelor, cauta nod in papura in orice mod posibil, sunt incapatanati si ingraditi creativ! In primul rand teatrul trebuie sa fie talent, creatie, pasiune si efort! Daca n-ai talent, dar le ai pe restul poti ajunge sus. Dar daca stai sa te uiti la fiecare neajuns si sa judeci fara sa cunosti nu vei ajunge nicaieri.
Cum pot niste actori sa judece o piesa de teatru fara sa afle viziunea regizorului care poate ridica enorm o piesa? De ce se opresc actorii doar la text? Care, de multe ori, fiind doar scris nu poate transmite atat de mult ca atunci cand e interpretat. Cum pot niste tineri viitori actori sa fie atat de limitati si de infricosati de experimentul teatral si de ce inseamna neobisnuit? Nu mai exista actori care vor sa experimenteze? Sau cu totii se considera atat de buni si de valorosi incat viseaza sa joace pe Broadway? Talentul actoricesc incepe de jos si se dobandeste treptat. Ca sa ajungi sus trebuie sa treci prin multe incercari, sa experimentezi si sa vezi ce ti se potriveste, sa te joci cu texte. Trebuie sa te joci cu adaptari si viziuni regizorale diferite pentru a descoperi valoarea omului din fata ta, nu sa judeci spunand 'Textul e nu stiu cum...eu vreau sa joc Cehov." Prietene, inainte incearca sa joci ceva mai simplu si sa-ti iasa, dupaia incearca sa joci ceva mai serios!
Unul dintre actori imi povestea ca joaca intr-o piesa pusa in scena de un anume teatru, singura problema e ca nu-i place ce joaca. Dar el joaca pentru ca primeste bani (extraordinar de putini) pe fiecare reprezentatie. In plus, dupa spusele sale, regizorul si-a batut joc de piesa, fortand nota si exagerand, distorsionand-o, fiind vorba de o piesa celebra a renumitului Shakespeare.
Intrebare: Daca se primesc asa putini bani pe un rol de cateva replici intr-o piesa groaznica de ce nu pleaca si de ce nu se dedica unei piese noi, un experiment care are toate sansele sa iasa bine? Retineti! El inca nu stie viziunea regizorului, nu stie nimic despre personajul sau, nu stie scenografie, decor, nu ABSOLUT NIMIC despre punerea in scena, doar textul piesei scris pe hartie. Conteaza foarte mult daca regizorul isi face treaba si daca are idei bune! Dar cum actorul nu are timp de lamuriri decide sa nu participe. De ce?
Raspuns: Pentru ca prefera sa castige cateva milioane lunar (sub 5 milioane) in echipa unuia 'profesionist' (avand un rol de cateva minute si participand destul de rar la repetitii) decat sa isi incerce norocul cu un proiect nou care are toate sansele sa aibe succes si in care ar avea rol principal, numai ca ar fi obligat sa participe la multe repetitii. Atat timp cat exista devotament, pasiune si munca proiectul poate iesi grozav.
Daca stati cu "gegetu-n gura" fara sa faceti nimic si asteptati sa cada bani din copac, sa jucati in costume extraordinare, in sali mega pline cu un mega public aveti de asteptat, dragii mei!
Mult si bine!
Bravo...Bravo...Bravo Ca viitoare regizoare de succes ,ai perfecta dreptate in tot ceea ce spui.Am avut ocazia sa-ti fiu alaturi la cateva filmari,ai trecut si prin bune dar si prin rele cu oameni de doi bani care trec prin facultate doar pt a se mandri cu asta si ai cunoscut cu siguranta mult mai multi oameni ca mine care se numesc *actori*...Ca in orice alta meserie si in principal ca om de rand ca sa reusesti in viata trebuie sa pleci de jos...si brutar daca esti,trebuie sa arzi painea ca sa inveti in timp sa o faci buna etc etc...Totul se castiga in timp si cu foarte multa munca dar cum in ziua de azi sunt din ce in ce mai multi oameni care prefera sa stea si sa astepte norocul ala mare,asa si tu in acest domeniu dai numai de Di Caprio si Brad Pitt care au visat ei noaptea ca ca li se va intinde covorul rosu imediat ce au obtinut stampila pe diploma unei facultati...Rusine sa le fie,lor,oamenilor care nu lupta,nu muncesc sau daca o fac se denigreaza singuri pt un pumn de bani...Nu au mandrie,nu au aspiratii si nu au coloana vertebrala mergand pe principii numai de ei intelese...Capul sus Adriana,ti-ai ales o meserie foarte frumoasa si grea dar lucrand cu actori mari,cunoscuti,tineri dar si cu o vasta experienta castigata in timp si cu multa munca (enumerand doar 2 dintre ei Bogdan Marcu si Maia Morgenstern)sunt sigur ca succesul tau ca regizoare de succes va venii atunci cand vei intalnii actori ca cei enumerati mai sus.Nu uita ca orice sut in fund reprezinta de multe ori un pas inainte...asa ca...AI INCREDERE IN TINE
RăspundețiȘtergere